... Cel ce şi la doi şi la trei, care se unesc în numele Tău, ai făgăduit să le împlineşti cererile, Însuţi, şi acum, plineşte cererile cele de folos ale robilor Tăi dându-ne nouă, în veacul de acum, cunoştinţa adevărului Tău, şi în cel ce va să fie, viaţă veşnică dăruindu-ne.
Rugaciunea Antifonului al treilea - Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Ioan Gura de Aur

joi, 22 ianuarie 2009

BÂRZAVA - amplasare geografică


Comuna Bârzava este aşezată în partea central-sudică a Munţilor Zarandului şi parţial în Lunca Mureşului. Teritoriul comunei este străbătut de Drumul Naţional 7, E 68, comuna situîndu-se la aproximativ 60 km est de oraşul Arad. Tot prin Bârzava trece Culoarul 4 european de cale ferată ( Curtici-Arad-Simeria-Bucureşti).
Suprafaţa comunei este de 25.643 ha, din care peste 17600 ha. sunt păduri şi terenuri forestiere, 4923 ha păşuni şi fâneţe, 2232 ha terenuri arabile, 50 ha. livezi, restul sunt terenuri cu drumuri, construcţii, ape, etc.
Relieful : forma de relief dominantă o reprezintă Munţii Zarandului, respectiv o parte din masivul Drocea cu vârful Drocea (836m) alcătuit din granitoide şi roci alcaline tardeorogene. Corpurile intruzive sunt alcătuite din numeroase tipuri de roci. În arealul Masivului Drocea şi în Lunca Mureşului sunt prezente şi rocile sedimentare ( pietrişuri, gresii, conglomerate, nisipuri, argile, marne şi calcare). Masivul Drocea este despărţit de Masivul Highiş printr-o şa largă şi adâncă ( sub 400m) între obârşiile văilor Cigheriu şi Bârzava. Văile din masiv sunt adânci (peste 200m) şi strâmte, populate mai ales în cursul inferior. Munţii sunt bine împăduriţi, dar cuprind şi întinse poiene şi plantaţii cu pomi fructiferi ( pruni, meri, nuci, peri, etc.). Altitudinea la nivelul drumului naţional 7, în dreptul Primăriei este de 145m.
Culoarul Mureşului - prezintă sectorul de vale îngustă de la Bătuţa - Căpruţa pe circa 6 km. Bazinetul Bârzava cuprinde un vechi meandru cu convexitatea spre nord, lunca este mai largă, deseori inundabilă.
Clima - în zona comunei Bârzava clima este temperat-continentală, moderată. Media anuală a temperaturilor este între 6-10 grade Celsius, în funcţie de altitudine. În Munţii Zarandului temperatura medie a verii este de 16-18 grade Celsius din cauza curenţilor reci ce vin dinspre nord. În zona de luncă temperatura medie a verii este de 18-20 grade Celsius. Temperatura medie a iernii este de 2-3 grade Celsius. Vânturile dominante sunt de sud-est şi nord-vest.
Hidrografia - cel mai important curs de apă este râul Mureş ( 17 km. pe teritoriul comunei). Afluenţii Mureşului pe stânga vin din Munţii Zarandului. Aceştia sunt: pârâul Groşilor, pârâul Bârzavei, pârâul Monoroştia şi parţial pârâul Slatina. Mureşul a produs inundaţii mari în anii: 1970, 1975, 1998. În anul 2008 sau încheiat lucrările de regularizare a văii Bârzavei pe o lungime de 4,5 km.
Flora: cuprinde pădurile de foioase cu specii de: gorun 22%, fag 19%, carpen 18%, cer 13%, gârniţă 13%, tei 7 %, specii de răşinoase 6% ( molid, pin, larice,etc) şi alte specii 2%. Vegetaţia de luncă cuprinde specii ca: trestia, stuful,salcia, plopul,etc.
Fauna: dintre speciile prezente amintim: mistreţul, căpriorul, vulpea, lupul, cerbul, iepurele, viezurele, etc multe fiind de importanţă vânătorească. În lună se întâlnesc raţele sălbatice,barza, fazanul, castorul, acvila de câmp,, iar în apele Mureşului întâlnim: crapul, somnul, mreana, scobarul, etc. Pe teritoriul comunei Bârzava funcţionează trei fonduri de vânătoare: fondul nr. 35 Conop ( parţial), fondul nr. 36 Monoroştia - Bătuţa, şi fondul nr. 37 Groşi-Runcu ( parţial).

Scurt istoric

Denumirea localităţii Bârzava este de origine dacică, conform opiniei istoricului Constantin C. Giurăscu. Zona Bârzavei a fost locuită încă din epoca pietrei, găsindu-se resturi de obiecte din ceramică înspre hotarul cu Comuna Conop. Continuarea locuirii a continuat şi în perioada dacică şi romană.
Prima atestare documentară a localităţii Bârzava este din 11 decembrie 1471, când familia nobiliară Abrahamffy dă în zălog domeniile sale de la Căpruţa, Bârzava şi Dumbrăviţa. Vatra satului era era pe Valea Bârzavei la cca 18 km, la Piatra Păcurarului.
Satele din zonă au fost sub stăpânire maghiară până în secolul XVI. Conform unei conscripţii otomane din anul 1554, satele de pe Valea Mureşului sunt sub ocupaţie turcească. Zona va fi eliberată în anul 1595 de către armatele lui Mihai Viteazul. După moartea lui Mihai Viteazul, zona ajunge din nou sub stăpânire turcească, făcând parte din sangeacul Lipovei. Armatele habsburgice cuceresc Lipova în 1688, după care zona intră sub ocupaţie habsburgică.
Locuitorii din zona Bârzavei participă la răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan din 1784-1785. La Bârzava ţăranii pradă şi ard casa domnească a nobilului Kaszonyi. Moara domnească este incendiată de Gheorghe Berar care împreună cu Stănij Muntean - primar, sunt învinuiţi de instigare la revoltă şi condamnaţi la moarte. Sătenii din Bârzava participă şi la Revoluţia de la 1848. În Matricola bisericească, se consemnează faptul că la data de 25 noiembrie 1848, cinci bărbaţi sunt spânzuraţi la poalele dealului Ciot. Numele lor a fost : Crişan Toader, Moldovan Nicolae, Dehelean Todor, Rus Pavel şi Jivan Gheorghe. Prima şcoală românească la Bârzava ia fiinţă în 1791. În anul 1851, în Bârzava trăiau 1421 de locuitori. În anul 1874 ia fiinţă Parohia Română Unită Greco-Catolică. În anul 1880, în cadrul Parohiei Ortodoxe din Bârzava, se formează corul bărbătesc.
Locuitorii Bârzavei, participă şi la cele două Războaie Mondiale, mărturie a vitejiei şi eroismului lor fiind monumentele eroilor ridicate în apropierea Bisericilor din Bârzava, Căpruţa, Dumbrăviţa şi Lalaşinţ.
Personalităţi marcante ale Bârzavei au făcut ca numele acestei localităţi să fie cunoscută în ţară şi peste hotare. Astfel amintim pe marele dirijor Iosif Conta, născut la Monoroştia, senatorul Gheorghe Pleş, fiul acestuia Mircea Ionel Pleş, doctor şi scriitor, inginerul Vasile Cota, preotul şi compozitorul Gheorghe Hubic, Preotul Aurel Birău ( preot greco-catolic), Preotul Octavian Câmpeanu ( preot ortodox) şi învăţătorul Iosif Dohangie.
Populaţia
totală a comunei este de 3019 locuitori, din care 98% români, 1% ţigani, 0,4% maghiari, şi 0,6% alte naţionalităţi. Cei mai mulţi locuitori trăiesc în localitatea reşedinţă de comună - Bârzava ( 901 locuitori, în 352 de gospodării), urmată de satul Lalaşinţ ( 481 locuitori), iar cei mai puţini locuitori sunt în satul Bătuţa (85 locuitori).
Economia : principalele ramuri sunt agricultura, exploatările forestiere, industria materialelor de construcţie, comerţul, serviciile şi turismul,etc.
Cultura plantelor este profilată pe: cultura porumbului, grâului, orzului, plantelor furajere, cartofului, legumelor şi a pomilor fructiferi.
Exploatările forestiere deţin o pondere importantă în economia comunei, gorunul de Bârzava are o densitate mai mare decât media obişnuită fiind de foarte bună calitate.
În secolul XX, în Bârzava a existat o fabriă de var, de asemenea o fabrică de cherestea şi puncte de fabricare a mangalului.
Proiecte de dezvoltare a comunei: Primăria comunei Bârzava îşi propune pentru viitor să:
  • asfalteze drumul judeţean 708, între Dumbrăviţa şi Slatina de Mureş
  • introducă apa curentă şi canalizarea
  • modernizarea şcolilor
  • promoveze activităţile turistice şi agroturismul
  • atragă investitori în domeniul prelucrării lemnului şi a materialelor de construcţii.
  • reabiliteze Căminele Culturale
Dintre obiectivele turistice, religioase şi culturale de pe teritoriul comunei Bârzava menţionăm următoarele:
  • Rezervaţia naturală Runcu Groşii Noi
  • Zona fosiliferă de pe Valea Monoroştiei
  • Peisajele şi sălaşele din zona Dumbrăviţa-Groşii Noi-Slatina de Mureş
  • Biserica de lemn din Groşii Noi
  • Biserica Greco-Catolică din Bârzava
  • Bisericile ortodoxe din satele aparţinătoare
  • Zona Văii Mureşului, a Văii Groşilor şi a Văii Bârzavei
  • Casa memorială Iosif Conta
  • "Sărbătoarea Sânzâienilor" zi de sărbătoare locală la data de 24 iunie
În definitiv, localitatea Bârzava este deosebit de frumoasă, destul de bineprimitoare,cu oameni harnici, dar şi mândri în acelaşi timp. Pentru oricine doreşte să viziteze această comună, există locuri de cazare contra cost cu cazare şi masă la unul dintre Motelurile din localitate.

Niciun comentariu: